riferisce Cristoforo Puddu
Sàbudu 13 de abrile a is h. 17.30, in su Cineteatru de Sàrdara, presentaus uficialmente s’innu de sa natzione Fortza paris!, chi bolet èssere una proposta de innu natzionale po is Sardos, si una die aus a decídere de ndhe tènnere unu e si at a pràghere a sa gente.
Su testu, in sardu de mesania ma fintzes cun calecunu foedhu leau de àtera foedhada, dh’at cumpostu Mario Pudhu, autore de su Ditzionàriu de sa limba e de sa cultura sarda e de sa Grammàtica de sa limba sarda cun s’Editore Condaghes.
S’innu no faet s’istória de is domínios (solu calecunu foedhu po una Sardigna «tenta a cadenas») e ne faet riferimentu a un’istória “gloriosa” (ma invocat is Sardos mortos «po onorare sa pàtria nadia», chi puru aus tentu, a nosi giare «virtudes d’eroe»); po incoragire is Sardos dhos incidat a una prospetiva de «méngius destinu» e de libbertade, totus unios cun sa mente e cun su coro, in d-unu raportu de istima tra Sardos etotu po fàere s’istória nosta e camminare cun dignidade in sa paghe cun is àteros pópulos.
Sa música dh’at cumposta s’iglesiente Mariano Garau, allievu de don Pietro Allori, grandhe cumposidore, ma cumposidore apretziau issu etotu ca de cumpositziones suas po testos famaos ndhe sonant in diferentes partes de su mundhu. In prus, su maistu Gianni Foddai, diretore de sa Bandha de Arbus e premiau cun “Bacchetta d’oro” in cuncursu internatzionale, at adatau s’armonia po dha sonare sa Bandha, cosa chi dha faet prus praghillosa puru po giare s’idea de unu pópulu chi camminat. E deosi, cun sa diretzione de su Maistu Foddai, est istétia registrada e fata a CD, cun su testu cantau a tres coros polifónicos: su Coro de Iglésias (diretore M. Garau), su de Arbus (diretrice Anna Maria Dessì) e su de Sedhori (diretore Antoni Pittau).
Su CD, fatu po èssere giau in donu, est istétiu giai arregalau a is Cuntzilleris regionales (portau a totu is Grupos impare a sa lítera de cumbidu a sa presentada) e benit arregalau a totu is Cumbidaos a sa presentada in Sàrdara, e fintzes a is istudentes de unas cantu iscolas de totu sa Sardigna. Unos cantu sitos ant pubblicau s’innu, música e testu cantau, in internèt.
