NOTA DE S’AUTORI ASUBA DE SA LÌNGUA E DE SA TRADUTZIONI
Cali lìngua?
Cun sa lìngua chi apu impriau in custu lìburu punnu a amostai sa lìngua chi apu connotu de candu seu nàsciu, sa lìngua de mamma mia e de babbu miu, terrabesus totu a is duus, cumenti a is mannus insoru. Po custu apu aprontau puru unu cd po chi bolit ascutai sa fueddada de custa lìngua.
Candu si passat de sa lìngua fueddada a sa lìngua scrita tocat a fai scioberus de ortografia, grammàtica, sintassi e povintzas de fueddus; tocat puru a si cunfrontai cun is atrus chi scrìnt in sardu, cun is ditzionàrius, cun is orientamentus donaus de is espertus e de is cummissionis regionalis po custu incarrigadas. Su risultau est ca no seus prus a centu concas e centu barritas, ma una grammàtica e unu ditzionàriu chi apant postu a totus de acórdiu ancora no esistit, fortzis própiu po su motivu ca dónnia scritori bolit scrì cun sa lìngua sua, sa lìngua de sa bidda anca est nàsciu e bivit, chi podit manixai cun prus siguresa.
Una lìngua comuna at a essi possìbili, mi parrit, sceti cun su tempus, chi e candu totus is Sardus s’ant a podi cunfrontai chistionendi e scriendi in sardu tra issus, in scola e me is mass-media, poita dónnia variedadi s’at a amasturai a is atras de sei, cuncordendi unu corpus unicu po bia naturali e no artificiali. O chi no, ant a connosci sa lìngua insoru sceti cun is ditzionàrius e is grammàticas, cumenti eus fatu nos cun su latinu o su gregu antigu, e insaras at a boli nai ca sa lìngua sarda at a essi issa puru una lìngua morta.
Cali ortografia?
Mi parrit de mi podi orientai in s’ortografia sighendi su mori inditzau de sa Limba Sarda Comuna (delib. G. R. Sardegna 16/14 – 18.04. 2006), cumenti cuntzillat puru su maistu miu de lìngua sarda Prof. Maurizio Virdis de s’Universidadi de Casteddu e cumenti funt fadendi atrus scritoris sardus, ma 7
Giovanni Paolo Salaris