di Tonino Mulas
Su Comitadu pro sa limba sarda, riunidu in Fonne pro sa Cunferèntzia regionale de sa limba sarda, in ocurrèntzia de sa “Die mundiale de sos deretos umanos/Human right day 2010 ”, at cumintzadu unu protzedimentu de reclamu pro sa violatzione de sos deretos de s’òmine in contu de mesuras discriminatòrias in relatzione cun su no-imparòngiu de sa limba sarda e de sas limbas alloglotas in sas iscolas italiana in Sardigna, violatzione fata dae s’Istadu italianu chi nde tenet cumpetèntzia costitutzionale.
Su Comitadu pro sa limba sarda s’incumandat a su Cummissàriu pro sos deretos umanos de sas Natziones unidas reclamende, oe chi est die mundiale de sos deretos umanos, chi s’Istadu italianu non rispetat sos artìculos 1.1 e 2.3 de sa Decraratzione de sos deretos de sa pessones e de sas minorias ètnicas, religiosas e linguìsticas adotada dae s’Onu in sa risolutzione n. 47/135 de su 18 de Nadale 1992, e in manera distinta in contu de:
– s’amparu mancadu de s’identidade natzionale, culturale e linguìstica de sa minoria sarda;
– sa mancàntzia de mèdios pretzisos pro fàghere a manera chi sos membros de sa minoria sarda tèngiant sa possibilidade de imparare sa limba materna issoro e de retzire un’istrutzione in sa limba materna issoro.
Su Comitadu pro sa limba sarda pessat chi siat oramai còmprida s’ora pro s’imparòngiu de sa limba natzionale sarda e in sa limba de sa minoria in sas iscolas de cada òrdine e gradu, cun un’impinnu finantziàriu de bundu fatu dae s’Istadu italianu pro arressare su protzessu de isnatzionalizatzione e de assimilatzione giutu a in antis in manera sighida in s’iscola italiana in Sardigna.
Custu protzessu resurtat comente una trobea a su moimentu largu e profundu pro s’amparu, sa normalizatzione e s’ufitzializatzione de sa limba sarda e de sas alloglotas, in unu regìmene de bilinguìsmu cun sa limba italiana, chi oramai non si podet arressare e chi est amparadu dae sa Regione sarda; unu protzessu chi noghet mescamente a sos giòvanos e non dat cara a sos prus elementares de sos deretos tziviles, colletivos e personales de unu pòpulu, cumintzende dae sos deretos linguìsticos, identitàrios e culturales.
Su Comitadu pro sa limba sarda at a comunicare su cumintzu de su protzedimentu a mèdiu de una lìtera mandada a su Cummissàriu pro sos deretos umanos pesadu in su 1993 dae s’Assemblea de sas Natziones unidas.
Primos firmatàrios pro Su Comitadu pro sa limba sarda: Antonimaria Pala, Diego Corraine, Francesco Casula, Gianfranco Pintore, Mario Carboni, Michele Pinna, Paolo Pillonca, Francesco Cheratzu